Guvernul britanic propune pedepse de până la 14 ani de închisoare și amenzi nelimitate pentru deteriorarea intenționată a cablurilor și conductelor submarine. Inițiativa, anunțată joi, urmărește să actualizeze cadrul legal în fața riscurilor de război hibrid, care pot viza atât infrastructura de pe fundul mării, cât și sistemele digitale și instalațiile de la uscat.
O lege din 1885, depășită de miza infrastructurii submarine
Noile infracțiuni ar acoperi cablurile de telecomunicații, interconectoarele electrice și conductele de gaze. Potrivit documentului de consultare, aceste rețele transportă 99% din traficul internațional de date al Regatului Unit și asigură 74% din aprovizionarea sa cu gaze.
Propunerile ar înlocui Submarine Telegraph Act 1885, o lege din epoca victoriană care prevede o amendă maximă de 1.000 de lire sterline — sumă infimă față de costurile reparațiilor — și până la cinci ani de închisoare pentru distrugerea deliberată. Noua schemă diferențiază între intenție, imprudență și neglijență gravă.
Pentru distrugere intenționată, pedeapsa ar putea ajunge la 14 ani de închisoare; pentru deteriorare produsă prin imprudență, la zece ani, iar pentru neglijență gravă, la doi ani. Guvernul propune și cerințe obligatorii de securitate și reziliență pentru operatorii de telecomunicații submarine, precum și competențe de a da instrucțiuni furnizorilor de cabluri și servicii de reparații din motive de securitate națională.
Avaria din Marea Baltică arată cât de greu se stabilește intenția
Costurile concrete pot fi uriașe: operatorul estonian de rețea Elering a estimat la 50–60 de milioane de euro reparația cablului electric Estlink 2, dintre Finlanda și Estonia. Cablul a fost avariat de ancora petrolierului Eagle S în ziua de Crăciun din 2024, iar încercările de a-i trage la răspundere pe ofițerii superiori ai navei sunt încă în curs.
Investigația incidentelor submarine nu se reduce însă la stabilirea pagubelor. Problemele de jurisdicție au complicat urmărirea penală în alte cazuri, iar anchetatorii trebuie să distingă între un accident imprudent și o acțiune intenționată, inclusiv ipoteza unor operațiuni rusești menite să destabilizeze Europa.
Anchetatorii finlandezi au suspectat inițial o deteriorare deliberată, dar oficiali din mai multe țări riverane Mării Nordului și Mării Baltice au declarat ulterior pentru Recorded Future News că, pe baza anchetelor, informațiilor și datelor maritime, consideră tot mai probabil ca acel incident și alte avarii baltice să fi fost accidentale. Guvernul britanic afirmă că rețeaua sa este rezilientă, iar majoritatea defecțiunilor sunt provocate de ancore, plase de pescuit, factori de mediu sau defecțiuni tehnice, deși activitatea suspectă este în creștere.
Alerta privind navele rusești și miza pentru România și UE
În aprilie, Ministerul britanic al Apărării a declarat că forțele britanice și aliate au urmărit un submarin de atac rusesc și nave asociate cu Direcția Principală de Cercetare în Marea Adâncă a Rusiei, GUGI, în apropierea cablurilor și conductelor de la nordul Marii Britanii. Potrivit autorităților, navele ar fi cartografiat infrastructura în vederea unui posibil sabotaj în timp de război.
Ministrul telecomunicațiilor, Ian Murray, și ministrul energiei, Michael Shanks, au descris riscurile pentru infrastructura submarină critică drept îngrijorătoare. Ei au amintit avertismentul potrivit căruia un submarin britanic de atac a ieșit la suprafață în apropierea unei nave rusești de spionaj care cartografia această infrastructură în apele britanice.
Matt Western, președintele Comitetului mixt parlamentar pentru strategia de securitate națională, a salutat proiectul și a spus că legislația existentă aparține „unei alte epoci”.
Pentru România și UE, lecția nu este că orice avarie trebuie tratată drept sabotaj, ci că infrastructura critică are nevoie de planuri verificabile de continuitate și de cooperare între operatori, autorități și statele vecine. Companiile și instituțiile ar trebui să evalueze dependențele de comunicații și energie, să pregătească rute și proceduri de rezervă și să poată raporta rapid incidentele; monitorizarea cu fibră optică trebuie, în același timp, gestionată astfel încât să nu expună informații sensibile.
Propunerile britanice includ reguli distincte pentru tehnologia de detecție cu fibră optică, capabilă să identifice activități pe mare, dar care poate dezvălui date sensibile. Consultarea publică, cu durata de 12 săptămâni, se încheie la 14 ianuarie 2027; până atunci, proiectul nu reprezintă încă lege în vigoare.
