Comisia Federală pentru Comunicații din SUA (FCC) a interzis accesul pe piața americană pentru două dispozitive echipate cu cipuri de supraveghere produse de HiSilicon, subsidiară a Huawei. Decizia, anunțată joi, este prima aplicare a unor reguli noi care vizează componentele inteligente ale produselor considerate o amenințare la adresa securității naționale.
Produsele vizate sunt un transmițător video wireless și o cameră de bord. Potrivit FCC, cipurile HiSilicon sunt promovate pentru piața de supraveghere și includ algoritmi de detectare a fețelor umane; autoritatea a descris dispozitivele drept potențiale instrumente de spionaj, fără să prezinte în comunicat dovezi că aceste două produse au fost folosite efectiv pentru colectarea clandestină de date.
Noile reguli vizează și componentele din interiorul produselor
Regulile au intrat în vigoare pe 13 octombrie și interzic dispozitivele care conțin componente inteligente fabricate de companii înscrise pe „Covered List”, lista publică administrată de FCC. Aceasta a fost creată în baza unei reglementări din 2019 și include furnizori de echipamente de supraveghere video, comunicații și tehnologie generală considerați o amenințare la adresa securității naționale; HiSilicon se află pe listă.
Schimbarea extinde raza restricțiilor: înainte de noile reguli, FCC nu interzicea dispozitive altfel legale doar pentru că includeau componente produse de o entitate de pe listă. Astfel, autoritatea poate bloca acum și produse asamblate de alte companii, dacă acestea conțin componentele vizate, nu doar echipamentele comercializate direct de producătorii incluși pe listă.
Președintele FCC, Brendan Carr, a declarat că agenția va acționa „cu vigilență” pentru protejarea securității naționale a SUA. El a numit riscul asociat cipurilor de supraveghere „evident și inacceptabil” pentru țară și populație; Huawei nu a răspuns imediat solicitării de comentarii menționate în relatarea The Record.
Ce ar trebui să verifice organizațiile din România și UE
Interdicția anunțată se aplică pieței americane și nu constituie, prin ea însăși, o măsură juridică pentru România sau Uniunea Europeană. Totuși, cazul arată de ce evaluarea unui echipament video nu se poate opri la marca imprimată pe carcasă: proveniența cipului, funcțiile integrate și traseul datelor pot fi relevante pentru analiza riscului.
Instituțiile și companiile care folosesc camere de bord, sisteme de supraveghere sau transmițătoare video ar trebui să inventarieze furnizorii și componentele cunoscute, să verifice dacă dispozitivele oferă detectarea fețelor și să stabilească unde sunt procesate și stocate imaginile. Pentru infrastructuri sensibile, măsurile prudente includ limitarea accesului la fluxuri, segmentarea rețelelor și evaluarea contractelor și a obligațiilor aplicabile privind protecția datelor.
Sursă foto: therecord.mediaAceste verificări nu echivalează cu o constatare că produsele respective sunt compromise și nici nu implică automat interzicerea lor în UE. Ele oferă însă organizațiilor o bază concretă pentru evaluarea furnizorilor și pentru reducerea expunerii, mai ales acolo unde imaginile surprind persoane, spații publice sau procese operaționale sensibile.
