Texasul a dat în judecată vineri OpenAI și pe directorul general Sam Altman, susținând că firma promovează ChatGPT ca produs sigur, deși măsurile de protecție ar fi eșuat în apărarea utilizatorilor, inclusiv a copiilor. Procesul, intentat în baza legislației statului privind practicile comerciale înșelătoare, urmărește în mod neobișnuit să-l tragă la răspundere personală și pe Altman.
Procurorul general Ken Paxton cere penalități civile de până la 10.000 de dolari pentru fiecare încălcare și măsuri ample impuse de instanță. Printre solicitări se numără blocarea accesului minorilor la ChatGPT, evaluarea noilor modele de către un expert independent numit de instanță și interzicerea răspunsurilor care oferă sfaturi despre sinucidere, tulburări alimentare sau comiterea unor acte violente.
Sursă foto: cms.therecord.media### Acuzații grave, dar încă nejudecate
Paxton mai afirmă că OpenAI nu a verificat identitățile utilizatorilor timp îndelungat, încălcând legislația statului. La începutul plângerii este citată, cu caractere italice, o declarație anterioară a lui Altman: inteligența artificială va duce „probabil cel mai probabil la sfârșitul lumii, dar între timp vor exista companii grozave”.
Documentul susține că valoarea OpenAI a crescut de la aproximativ 17 miliarde de dolari la peste 1,4 trilioane în patru ani și atribuie această ascensiune unei „rețele de înșelăciune” și exploatării utilizatorilor și a datelor lor. Aceste afirmații reprezintă poziția reclamanților; procesul nu stabilește, prin el însuși, că OpenAI a încălcat legea.
Plângerea mai susține că prezentarea produselor și lansarea ChatGPT ar fi contribuit la tragedii: atacatori în masă ar fi primit ajutor, persoane vulnerabile ar fi fost încurajate să se sinucidă, iar minori ar fi devenit dependenți de un instrument care simulează empatia pentru a colecta date, fără supravegherea părinților. OpenAI nu a răspuns imediat solicitării de comentarii a publicației The Record.
Un precedent într-o ofensivă juridică mai largă
Acțiunea îl vizează pe Altman personal, o abordare neobișnuită într-un litigiu comercial de acest tip. Paxton, aflat într-o cursă strânsă pentru Senat, a intentat procese sau a încheiat în ultimul an acorduri cu mai multe companii tehnologice, inclusiv Roblox, TikTok și Meta.
În iulie 2024, Meta a acceptat să plătească Texasului 1,4 miliarde de dolari pentru a soluționa acuzațiile privind utilizarea recunoașterii faciale fără consimțământul utilizatorilor. Acel acord nu dovedește acuzațiile actuale împotriva OpenAI, dar oferă context pentru amploarea litigiilor statului cu industria tehnologică.
Ce pot învăța organizațiile din România și UE
Pentru companiile și instituțiile din România, cazul nu schimbă direct obligațiile legale europene, dar readuce în prim-plan riscurile folosirii chatboturilor de către minori și ale răspunsurilor cu potențial de vătămare. Organizațiile care integrează astfel de servicii ar trebui să evalueze riscurile, să stabilească reguli de utilizare și să ofere mecanisme de escaladare către personal calificat.
În UE, verificarea vârstei, protecția datelor și transparența trebuie analizate în raport cu legislația aplicabilă, inclusiv Regulamentul general privind protecția datelor și normele europene pentru inteligența artificială. Cazul din Texas nu tranșează respectarea acestor cerințe de către OpenAI, însă arată de ce promisiunile de siguranță trebuie verificate prin măsuri concrete, nu tratate drept garanții.
