Ucraina anunță că legăturile Starlink și Starshield folosite de armată au fost restabilite, după aproape două săptămâni în care restricțiile au perturbat comunicațiile de pe front. În paralel, Kievul respinge acuzația lui Elon Musk că militarii ar fi folosit internetul satelitar comercial pentru atacuri cu drone, susținând că limitele tehnice făceau asemenea misiuni imposibile.
Comunicațiile militare au revenit după zile de perturbări
Sursă foto: cms.therecord.mediaMinistrul ucrainean al Apărării, Yevhen Khmara, a declarat sâmbătă că serviciile Starlink și Starshield funcționează din nou. Sistemele militare de monitorizare înregistrau conexiuni stabile pe echipamente care depășeau 400 de kilometri pe oră, un prag important pentru dronele interceptoare și alte platforme mobile.
Președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat ridicarea restricțiilor și a spus că conectivitatea a revenit la nivelul necesar operațiunilor militare. „Acest lucru contează: pentru logistica de pe front și pentru apărarea Ucrainei împotriva dronelor Shahed cu propulsie cu reacție”, a transmis el, mulțumind Statelor Unite și celorlalți parteneri implicați în soluționarea problemei.
Întreruperile au obligat trupele să anuleze unele misiuni de luptă și au complicat operarea dronelor, recunoașterea și aprovizionarea de pe linia frontului. Problema era deosebit de sensibilă pentru interceptarea dronelor rusești rapide: aeronavele ucrainene de interceptare trebuie să se deplaseze cu viteză mare, păstrând în același timp o legătură de comandă stabilă.
Kievul contestă acuzația privind atacurile cu drone
Disputa publică a izbucnit după ce Musk a acuzat armata ucraineană că a încălcat condițiile de utilizare ale Starlink, folosind terminale comerciale pentru atacuri ofensive cu drone. „Armata Ucrainei a încălcat termenii de utilizare Starlink și l-a folosit pentru atacuri cu drone menite să ucidă oameni”, a scris el sâmbătă pe X.
Musk a separat serviciul comercial Starlink de Starshield, versiunea destinată utilizării militare, despre care a spus că este controlată de guvernul american. „Starshield, un sistem diferit, este controlat de guvernul SUA.
Decizia privind utilizarea lui le aparține”, a afirmat antreprenorul, lăsând astfel în centrul controversei întrebarea cine stabilește restricțiile și în ce condiții.
Oficialii ucraineni și consilierii militari au respins acuzațiile, invocând limite tehnice impuse terminalelor comerciale. Serhii Sternenko, activist și fost consilier al ministrului ucrainean al Apărării, a spus că un sistem de înregistrare introdus în februarie cere ca terminalele de pe platforme mobile să fie conectate la serviciul militar Starshield; folosirea Starlink civil pentru misiunile descrise de Musk ar fi fost, susține el, imposibilă tehnic.
Consilierul prezidențial Serhii Beskrestnov, cunoscut drept „Flash”, a adăugat că terminalele comerciale care operează în Ucraina sunt limitate la viteze de 70–90 de kilometri pe oră și nu funcționează pe teritoriul Rusiei. Potrivit acestuia, aceste restricții împiedică folosirea lor pentru atacuri cu drone de rază medie sau lungă; Sternenko a mai susținut că Ucraina nu a încălcat condițiile serviciului.
Restricțiile au afectat interceptarea dronelor rapide
Restricțiile Starshield au fost introduse fără avertisment la jumătatea lunii octombrie. Conexiunile de pe vehicule și drone au început să cadă când platformele depășeau anumite viteze, afectând tocmai echipamentele care aveau nevoie de comunicații fiabile în timpul deplasării rapide.
Un raport publicat duminică de Institute for the Study of War arată că rata de interceptare a dronelor rusești cu propulsie cu reacție a scăzut de la 77% la aproximativ 74% între 14 și 24 octombrie, perioada în care Starshield a avut probleme. Cercetătorii au precizat că Ucraina a păstrat o rată relativ ridicată, iar cifrele nu demonstrează că perturbările comunicațiilor au provocat direct scăderea.
Nu este clar cine a ordonat limitarea vitezei. Musk a spus anterior că sistemele Starshield aparțin guvernului american și sunt controlate de acesta, iar deciziile privind vitezele și utilizările permise țin de armata SUA și, în ultimă instanță, de președintele Donald Trump.
Potrivit Wall Street Journal, Trump i-ar fi cerut lui Musk, pe 21 octombrie, să ridice restricțiile, după ce s-a nemulțumit că viteza conexiunii rămânea limitată la aproximativ 160 de kilometri pe oră. Trump a negat că ar fi discutat cu Musk despre acest subiect, dar a spus că ar putea interveni dacă problemele continuau.
Lecția dependenței de un singur furnizor pentru România și UE
Criza s-a desfășurat pe fondul deteriorării relațiilor dintre Kiev și Washington, marcate de divergențe privind atacurile ucrainene asupra infrastructurii petroliere rusești și de eforturile administrației Trump de a negocia cu Moscova un acord comercial pentru motorină. Într-un interviu acordat în cursul săptămânii lui Piers Morgan, Zelenski a spus că s-a simțit trădat personal de Trump, acuzând Washingtonul că abandonează un partener crucial la peste patru ani de la începutul invaziei rusești la scară largă.
Musk a apărat rolul SpaceX în sprijinirea Ucrainei, afirmând că Starlink a fost esențial pentru apărarea țării încă de la începutul invaziei. Tot el a avertizat că Ucraina depinde puternic de rețea și că apărarea de pe front s-ar prăbuși dacă serviciul ar fi oprit, o afirmație care subliniază cât de multă putere operațională poate ajunge să depindă de un furnizor privat.
Pentru România și UE, cazul nu indică o întrerupere a serviciilor aici, dar oferă un avertisment relevant pentru instituțiile, companiile și operatorii de infrastructură critică: conectivitatea satelitară poate susține comunicații de rezervă, fără să fie imună la decizii comerciale sau politice. Organizațiile ar trebui să identifice serviciile dependente de un singur furnizor, să testeze alternativele și să includă scenarii de degradare ori întrerupere în planurile de continuitate.
În practică, asta înseamnă redundanță între rețele terestre și satelitare, proceduri clare pentru operarea degradată și verificarea contractelor privind disponibilitatea, prioritizarea traficului și controlul serviciului. Pentru autorități și operatori, exercițiile de continuitate și canalele de comunicare alternative sunt măsuri mai solide decât presupunerea că un serviciu esențial va rămâne permanent disponibil, indiferent de contextul geopolitic.
