Google a rescris politica sa de confidențialitate într-un mod care arată, pentru prima dată în mod explicit, că datele personale din Gmail, Google Drive și Google Photos pot ajunge să alimenteze reclame țintite. Miza este una comercială, dar și de încredere: cât timp utilizatorul crede că trimite informații către un asistent AI pentru răspunsuri mai bune, de fapt hrănește și un motor de publicitate.
Politica actualizată, în vigoare din 16 octombrie 2026, precizează că un utilizator poate permite unor servicii Google — precum Search sau Gemini Apps — să acceseze date din alte servicii pe care le folosește, „pentru a vă oferi o experiență mai personalizată, sub rezerva politicilor și setărilor serviciului care accesează datele”.
Documentul oferă și un exemplu direct: „Search poate procesa o parte dintre datele pe care le permiteți să acceseze pentru a personaliza conținutul, inclusiv reclamele”. Traducerea este simplă: un e-mail din Gmail sau o fotografie din Google Photos poate deveni semnal de segmentare publicitară.
Personal Intelligence: poarta prin care intră datele
Mecanismul concret este funcția Personal Intelligence, lansată în ianuarie 2026 odată cu Gemini. Aceasta permite conectarea unor servicii precum Gmail, Google Photos și YouTube, astfel încât răspunsurile modelului să combine datele personale cu preferințele din istoricul de chat.
Funcția se află acum în beta, distribuită global utilizatorilor eligibili cu vârsta de peste 18 ani. Excepțiile sunt clare: Spațiul Economic European, Elveția, Marea Britanie și Nigeria, piețe în care lansarea nu a fost efectuată.
Anunțul care schimbă ecuația reclamelor
Noua politică include însă și o garanție, în formularea Google: „Nu vă afișăm reclame personalizate bazate pe conținutul din Drive, Gmail sau Google Photos, cu excepția cazului în care alegeți să faceți datele din aceste servicii disponibile pentru alte servicii Google care acceptă reclame personalizate”.
Cu alte cuvinte, comportamentul implicit rămâne neutru. Se schimbă însă momentul în care utilizatorul activează Personal Intelligence și interacționează cu AI Mode sau cu Gemini: datele care informează răspunsurile devin, simultan, input pentru personalizarea publicitară.
Prima știre despre modificare a apărut în Android Authority, iar ulterior Google a confirmat oficial noile prevederi. Diferența față de vechea formulare este una de grad: politica nu creează un comportament nou, ci îl face vizibil și îl asumă contractual.
OpenAI accelerează în aceeași direcție
Deplasarea se observă și la OpenAI, care în ianuarie 2026 a început să afișeze reclame utilizatorilor americani autentificați, atât în abonamentul gratuit, cât și în ChatGPT Go. Compania a insistat că datele și conversațiile rămân private și nu sunt vândute advertiserilor, iar reclamele sunt etichetate clar și nu influențează răspunsurile modelului.
Săptămâna trecută, OpenAI a anunțat extinderea publicității în ChatGPT cu încă 26 de țări, ajungând la un total de 89. Printre piețele noi se numără 14 țări latino-americane și mai multe piețe din Europa, Africa și Asia — o expansiune care aduce reclame tot mai aproape de consumatorii europeni.
Cum poate un utilizator să oprească fluxul de date
Google oferă două pârghii de control. Prima este selectarea individuală a aplicațiilor care pot fi deconectate din Personal Intelligence.
A doua este dezactivarea completă a Recomandărilor personalizate, prin setările de personalizare ale serviciilor de căutare, la adresa google[.]com/search-personalization.
Implicații pentru organizațiile din România și UE
Deși funcția nu este disponibilă în SEE, modelul de business se propagă prin alte canale, iar organizațiile din România și UE trebuie să țină cont de el. Companiile care folosesc suita Google Workspace se confruntă cu întrebarea unde se duc, în realitate, conținutul din e-mailuri, documente și fișiere procesate de funcțiile AI ale furnizorului.
Specialiștii recomandă o politică internă clară: interzicerea conectării conturilor de lucru la funcțiile AI cu personalizare, auditarea setărilor de partajare la nivel de organizație și instruirea angajaților cu privire la riscul de exfiltrare prin răspunsuri generate de model. Pentru instituțiile publice, datele instituționale și corespondența oficială ar trebui tratate ca informații cu regim de protecție, nu ca material de antrenament ori de personalizare comercială.
Pentru utilizatorii individuali, avertismentul rămâne simplu: fiecare aplicație conectată la asistentul AI este o decizie de confidențialitate, nu doar o funcție de confort. În momentul în care o fotografie de familie sau un e-mail de la angajator ajunge în fluxul de personalizare, retragerea devine incompletă.
